Mintea curată să ne păstrăm

„Iar de va fi ochiul tău rău, tot trupul tău va fi întunecat. Deci, dacă lumina care e în tine este întuneric, dar întunericul cu cât mai mult!” (Matei 6, 23) Dacă ați orbi, ați mai vrea să purtați aur sau mătase? Nu crezi că sănătatea curată este mai de preț decât lucrurile exterioare? Căci,... Citește în continuare →

Pocăinţa, transformare a morţii în înviere

Ca si Botezul, Pocainta implineste si manifesta adevarul Bisericii, viata acesteia in acelasi timp divina si umana: ea este participare la moartea si invierea lui Hristos. E o noua nastere a persoanei eliberate de necesitatea naturala de liber­tatea aceasta care sondeaza moartea cu masura iubirii lui Dumnezeu. Categoriile folosite in exprimarea acestui eveni­ment sunt luate... Citește în continuare →

Fericirile Sfântului Paisie Aghioritul

1. Fericiţi sunt cei care L-au iubit pe Hristos mai mult decât toate ale lumii şi trăiesc departe de lume şi aproape de Dumnezeu, împărtăşindu-se de bucurii paradisiace încă de pe pământ. 2. Fericiţi sunt cei care au izbutit să trăiască as­cunşi şi, dobândind virtuţi mari, n-au dobândit nici măcar o faimă mică. 3. Fericiţi... Citește în continuare →

Până nu se odihnește în Hristos, inima omului nu se liniștește

Ca și primii oameni, în microcosmosul nostru lăuntric săvârșim și noi același păcat. Același fruct oprit stă ispititor în fața noastră, același șarpe ne înșală și noi călcăm aceeași poruncă. Dar imediat după judecata lui Dumnezeu, conștiința începe să ne tortureze. Cerul inimii noastre se întunecă. Norii groși acoperă strălucirea Soarelui Dreptății. Sufletul nostru începe... Citește în continuare →

Fericirea îngerilor, ce este?

Fericirea îngerilor nu este altceva decât părtăşia la fericirea lui Dumnezeu, părtăşie care se exprimă prin vederea neîntreruptă a Feţei lui Dumnezeu (Matei 18, 10). Vederea lui Dumnezeu este prima cauză a desfătării negrăite a îngerilor. Ei se bucură însă şi prin comuniunea de iubire dintre ei. Să nu uităm că şi Apostolul Pavel vorbeşte... Citește în continuare →

Oamenii dormitează în deșertăciuni, diavolul sârguiește ceva de necrezut să-l vâneze pe om

Diavolul sârguiește, sârguiește ceva de necrezut să-l vâneze pe om ca să-l piardă pe vecie, iar oamenii dormitează, stau în nelucrare și dorm în deșertăciunea lor lumească (...). Sârguiți, dar, sârguiți creștinilor să mântuiți sufletele voastre, cât mai aveți vreme, cât mai așteaptă și îndelung rabdă Domnul, cât nu s-au zăvorât porțile Împărăției Cerurilor! (Sfântul... Citește în continuare →

Să ne spovedim, de ce trebuie?

a) pentru că este poruncă a lui Dumnezeu, b) pentru că readuce și restabilește pacea între Dumnezeu și oameni și c) pentru că îl folosește pe om din punct de vedere moral și duhovnicesc. Faptul că spovedania este poruncă dumnezeiască se vede din Sfintele Scripturi, din Vechiul și Noul Testament. În numele lui Dumnezeu Moisi... Citește în continuare →

Indrăzneala cea rea

Pricină a neaşezării, împietrire unită cu neghiobia, neştiinţă şi răutate este îndrăzneala. Da, îndrăzneala este roadă a neştiinţei. (Sfântul Grigorie Teologul) *** Indrăzneşte către oamenii care au îndrăzneală şi părtăşie cu Dumnezeu, îndrăzneala e bună însă atunci când e plină de blândeţe. (Sfântul Ioan Gură de Aur) *** Indrăzneala oamenilor fără de Dumnezeu, care nu... Citește în continuare →

Viaţa duhovnicească – virtuţi

Sfinţenia nu este doar absenţa păcatului, ci şi prezenţa Duhului Sfânt. * A spus un monah: - Toată viaţa noastră să fim liniştiţi. In suflet, în gânduri, în cuvinte, în purtare. * Un creştin, pentru a fi duhovnicesc, trebuie să fie în acelaşi timp şi un pic nebun, dar cu nebunie dumnezeiască. * Spunea un... Citește în continuare →

Educaţia duhovnicească în popor

Adevărata educaţie, adevărata luminare nu este altceva decât iradierea sfinţeniei, fiindcă numai sfinţii sunt cu adevărat luminaţi. Harul dumnezeiesc sfinţi tor, în acelaşi timp, luminează şi învaţă. In realitate, educaţia înseamnă luminare. Harul dumnezeiesc ne dă luminarea în Duhul Sfânt, care este purtătorul şi creatorul sfinţeniei. Sfinţenia este unirea după har cu Dumnezeu, cu Cuvântul... Citește în continuare →

Cum ajungem la rugăciunea cea curată a inimii

Spuneti-mi, vă rog, pe larg, ce este rugăciunea minţii şi ce este rugăciunea inimii şi cum ajungem la rugăciunea cea curată a inimii! Rugăciunea minţii este rugăciunea făcută cu luare-aminte de sine, fără gânduri, fără imaginaţii şi cugete rele. Aceasta este rugăciunea celor nedesăvârşiţi, însă mai înaltă decât rugăciunea orală şi cea vorbită. Sfinţii Părinţi... Citește în continuare →

Despre bârfă şi vorbire deşartă

Vă spun că pentru orice cuvânt deşert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteală in ziua judecăţii. (Matei 12, 36) Te plângi, soră, de încercările care te împresoară şi care se iscă, după cum spui tu, din anumite neînţelegeri, din bănuiala şi indiscreţia care apar în conversaţii. Ultima, cred, este efectiv pricina covârşitoare a... Citește în continuare →

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑