Doamne, aminteşte-mi!

1

Dacă mi se pare că sunt bun …

Dacă mă văd drept, amiteşte-mi câte drepturi am încălcat.

Dacă mă consider cinstit, aminteşte-mi de câte ori am înşelat.

Dacă mă văd sincer, aminteşte-mi de câte ori am minţit.

Dacă mă consider înţelept, aminteşte-mi inutilitatea multor cuvinte ale mele.

Dacă mă cred bun, aminteşte-mi câtă răutate este în inima mea.

Dacă mă văd smerit, aminteşte-mi câtă făţărnicie este în mine.

Dacă mă văd curat, aminteşte-mi ce negru e sufletul meu.

Dacă mă văd frumos, aminteşte-mi ce zdrenţuit sunt pe interior.

Dacă mă văd puternic, aminteşte-mi că nu pot nimic fără Tine.

Dacă mi se pare că am zidit ceva, aminteşte-mi câte inimi am frânt.

Dacă mi se pare că am credinţă mare, aminteşte-mi ce uşor mă clatin în încercări.

Dacă mă văd curajos, aminteşte-mi cât de laş sunt în a propovădui şi a muri pentru numele Tău.

Dacă mă văd harnic, aminteşte-mi cât de trândav sunt în a împlini poruncile Tale.

Dacă mă consider înţelept, aminteşte-mi pe câţi am rănit prin cuvintele mele.

Dacă mă simt puternic, aminteşte-mi de câte patimi sunt îngenuncheat.

Dacă mi se pare că am dragoste, aminteşte-mi de câtă ură sunt stăpânit.

Dacă mă cred cineva, aminteşte-mi că nu sunt decât ţărână.

Dacă mă simt deja ajuns, aminteşte-mi de unde am plecat.

Dacă mă văd sus, aminteşte-mi din ce adânc m-ai ridicat.

Dacă mi se pare că merit raiul, aminteşte-mi cât de departe e de mine.

Doamne, aminteste-mi…

Când mi se pare că bucatele nu sunt atât de gustoase, aminteşte-mi de aceia care nu au ce pune pe masă.

Când mi se pare că am puţine îmbrăcăminte, aminteşte-mi de aceia care nu au nici măcar o haină.

Când mi se pare că aşternutul nu este atât de moale, aminteşte-mi de aceia care nu au unde să-şi plece capul.

Când sunt nemulţumit de locuinţa mea, aminteşte-mi de aceia care trăiesc pe stradă.

Când mă plâng de serviciu, aminteşte-mi de aceia care nu au un loc de muncă.

Când mi se pare că nu arăt perfect fizic, aminteşte-mi de aceia care nu se pot da jos din pat.

Când mă plâng de o durere banală, aminteşte-mi de aceia care mai au doar o zi de trăit.

Când mă plâng de prieteni, aminteşte-mi de aceia care trăiesc în singurătate.

Când nu ştiu să valorez libertatea, aminteşte-mi de aceia care au pierdut şansa la libertate.

Când nu ştiu să preţuiesc viaţa, aminteşte-mi de aceia care ar da orice să supravieţuiască.

Când ignor tot ce e frumos în jur, aminteşte-mi de aceia care ar vrea să vadă dar sunt orbi.

Când aştept miracole, aminteşte-mi că eu însumi sunt unul din ele.

Când uit ce am, aminteşte-mi să preţuiesc valoarea lucrurilor mai înainte de a le pierde.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Cuvinte de folos, duhovnicesti. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s